Str. Principală, nr. 15, satul Ulmi tel. 0372919969 fax. 0349814147

 

 

 

Schimbarea numelui de familie sau a prenumelui pe cale administrativă

 

 

     Cererea se adresează primarului localităţii de domiciliu a solicitantului; pentru cetăţenii români domiciliaţi în străinătate cererea se depune la primăria ultimului domiciliu avut în România, iar pentru cei care nu au avut niciodată domiciliu în România, cererea se adresează Primarului Sectorului 1.

     Cererea de schimbare a numelui poate fi depusă personal, prin împuternicit cu procură specială sau împuternicire avocaţială şi va cuprinde următoarele documente:

               - Monitorul Oficial în care s-a făcut cunoscută solicitarea de schimbare a numelui (cererea tip pentru publicare este avizată de primăria de domiciliu);

               - certificatele de stare civilă originale și copii xerox (naştere, căsătorie, copii minori, după caz);

               - cazier fiscal, emis de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti; cetăţenii români cu domiciliul în străinătate vor prezenta în locul cazierului fiscal o declaraţie pe propria

                 răspundere din care să rezulte că nu au datorii faţă de statul roman şi nu sunt înregistraţi în cazierul fiscal;

               - cazier judiciar, emis de biroul de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu;

               - sentinţa de divorţ, în copie legalizată, definitivă şi irevocabilă, în cazul în care se solicită schimbarea numelui după divorţ;

               - consimţământul celuilalt soţ/părinte dacă se schimbă numele de familie comun purtat în timpul căsătoriei, respectiv al copilului minor, autentificat la un notar public;

               - orice alte acte pe care solicitantul le consideră necesare pentru motivarea cererii sale.

 

Atenţie! Împuternicirea avocaţială este valabilă doar pentru înscrierea menţiunii corespunzătoare pe actul de stare civilă; în vederea emiterii noului certificat, urmare modificării intervenite în statutul civil, este necesar să se prezinte o procură specială.

     Vechile certificate de stare civilă se vor preda în vederea anulării.

 

 

 

 

Rectificarea actelor de stare civilă

 

     Cererea se adresează primarului localităţii care are în păstrare actul de stare civilă, însoţită de documente justificative (certificate de stare civilă).

     Cererea de rectificare poate fi depusă de către titularii actelor, atunci când se solicită rectificarea actelor de naştere şi de căsătorie, iar în cazul rectificării actelor de deces, cererea poate fi formulată de către moştenitorii decedatului sau de orice altă persoană care justifică un interes.

     Solicitarea poate fi adresată şi printr-un împuternicit cu procură specială.

     Actele de stare civilă întocmite ca urmare a transcrierii/înscrierii în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă procurate din străinătate, se rectifică numai în următoarele situaţii:

          - când eroarea se datorează autorităţilor locale străine care au înregistrat iniţial actul şi persoana interesată prezintă documentul eliberat de autorităţile străine;

          - când eroarea se datorează ofiţerului de stare civilă care a înscris/transcris actul;

          - când eroarea se datorează traducerii prezentate.

 

     Vechile certificate de stare civilă se retrag în vederea anulării.

 

 

 

 

Eliberarea certificatelor de stare civilă

 

     Duplicate de pe actele de stare civilă se pot elibera în caz de pierdere, furt sau distrugere. Se mai pot elibera şi în cazul deteriorării acestora sau dacă au fost greşit completate.

     Certificate de naştere şi de căsătorie, se eliberează la cererea titularilor; certificate de deces se eliberează la cererea membrilor familiei.

     Cererile pentru eliberarea altor certificate de stare civilă se pot depune personal sau prin împuternicit cu procură specială, autentificată la un notar public.

          Acte necesare:

               - actul de identitate al titularului actului în original şi fotocopie;

               - dacă este posibil, o copie a certificatului de stare civilă pierdut, distrus sau furat.

     Certificate de stare civilă greşit întocmite, deteriorate sau retrase din uz, se predau în vederea anulării.

 

Atenţie! Cetăţenii români care doresc să încheie căsătorii în străinătate şi cărora li se solicită prezentarea unui document eliberat de oficiile de stare civilă, care să ateste faptul că nu sunt căsătoriţi, se pot adresa primăriei care are în păstrare actul de naştere, instituţie care va elibera dovada solicitată.

 

 

Livretul de familie

 

Se eliberează gratuit, la cererea scrisă a reprezentantului familiei (mama, tata, reprezentantul legal), de către structura de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul.

     Acte necesare (în original şi câte o fotocopie):

          a) acte de identitate – soţ şi soţie;

          b) certificatul de căsătorie;

          c) certificatele de naştere ale copiilor;

          d) alte acte după caz:

               - certificatul de deces al unuia dintre soţi;

               - certificatul de naştere al mamei, în cazul în care nu este căsătorită;

               - hotărâre judecătorească de desfacere a căsătoriei prin divorţ;

               - documente care atenstă modificarea relaţiilor de autoritate parentală, încredinţare sau plasament familial al copiilor;

               - dispoziţii de schimbare a numelui pe cale administrativă.

 

     În cazul în care părinţii nu sunt căsătoriţi livretul va fi solicitat numai de mamă.

 

     Actualizarea livretului de familie se face de către structura de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. de domiciliu al reprezentantului familiei.

 

 

 

Divorţul pe cale administrativă

 

     Cererea de divorţ pe cale administrativă se face în scris, se depune şi se semnează personal de către ambii soţi, în faţa ofiţerului de stare civilă de la primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau pe raza căreia se află ultima locuinţă comună a soţilor.

     În cererea de divorţ fiecare dintre soţi declară pe propria răspundere:

          - că este de acord cu desfacerea căsătoriei;

          - nu are copii minori cu celalalt soţ, născuţi din căsătorie sau adoptaţi sau din afara căsătoriei lor;

          - nu este pus sub interdicţie;

          - nu a mai solicitat altor autorităţi desfacerea căsătoriei.

 

     Acte necesare:

          - certificatul de căsătorie în original şi copie xerox;

          - certificatele de naştere în original şi fotocopii;

          - documentele cu care se face dovada identităţii în original şi fotocopii;

          - taxa pentru divorţ este de 750 lei şi poate fi achitată la casieria primăriei Milcov

 

     În cazul cetăţenilor străini, certificatele de naştere trebuie să îndeplinească cerinţele de legalitate prezăvute în convenţiile internaţionale şi tratatele încheiate între România şi statele ai căror cetăţeni sunt.

     Ofiţerul de stare civilă acordă soţilor un termen de 30 de zile calendaristice, calculate de la data depunerii cererii, pentru eventuala retragere a acesteia.

     La expirarea termenului de 30 de zile calendaristice, ofiţerul de stare civilă delegat verifică dacă soţii stăruie să divorţeze şi dacă, în acest sens, consimţământul lor este liber şi neviciat, solicitând soţilor o declaraţie.

     Dacă soţii nu se prezintă împreună după expirarea termenului de 30 de zile, ofiţerul de stare civilă întocmeşte un referat, aprobat de primar, prin care dosarul de divorţ se clasează.

     În aceleaşi condiţii ofiţerul de stare civilă clasează dosarul dacă ambii soţi sau numai unul dintre aceştia înţeleg/înţelege să renunţe la divorţ, dacă înainte de finalizarea procedurii de divorţ, unul dintre soţi este pus sub interdicţie, dacă intervine naşterea unui copil sau dacă unul dintre soţi a decedat, căsătoria încetând prin deces.

     În ipoteza în care soţii stăruie să divorţeze, ofiţerul de stare civilă constată desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor şi eliberează certificatul de divorţ care va fi înmânat foştilor soţi într-un termen de maxim 5 zile lucrătoare.

 

 

 

 

Transcrierea actelor de stare civilă înregistrate la autorităţile locale din străinătate

 

Se face cu aprobarea primarului. Cererea de transcriere se adresează primarului localităţii de domiciliu, pentru cetăţenii români cu domiciliul în România, primarului localităţii de ultim domiciliu avut în ţară în cazul cetăţenilor români domiciliaţi în străinătate sau Primarului Sectorului 1, în cazul cetăţenilor români care nu au avut niciodată domiciliul în România.

     Cererea de transcriere se poate face personal sau prin împuternicit cu procură specială, autentificată de un notar public român sau străin, caz în care este necesar să îndeplinească condiţiile de supralegalizare.

     Minorii în vârstă de peste 14 ani solicită transcrierea certificatelor de naştere în nume propriu, asistaţi de unul dintre părinţi, ori prin împuternicit cu procură specială.

     În cazul transcrierii certificatului de căsătorie cererea se adresează primarului de la domiciliul comun al soţilor, iar dacă soţii au domicilii diferite în ţară, la oricare din cele două primării pe raza cărora aceştia domiciliază, după caz.

     În cazul transcrierii certificatului de deces cererea se adresează primarului locului de domiciliu al solicitantului sau primarului de la ultimul domiciliu avut în ţară de către persoana decedată.

     Persoanele care dobândesc cetăţenia română şi posedă permis de şedere permanentă eliberat de Oficiul Român pentru Imigrări vor depune cererea de transcriere la primăria de domiciliu aşa cum rezultă din permisul de şedere.

 

          Acte necesare:

          - certificatul sau extrasul de stare civilă eliberat de autorităţile străine, în original, fotocopie şi traducere legalizată, care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

               a) Documentele eliberate de institutii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 05.10.1961 se apostilează;

               b) Documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;

               c) Documentele care nu se regăsesc în una din situaţiile prevăzute anterior, se supralegalizează, în conformitate cu prevederile art. 72 alin. 6 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a

                    dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin H.G. nr. 64/02.03.2011, coroborate cu prevederile art. 1093 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu

                    modificările şi completările ulterioare. Procedura supralegalizării documentului presupune existenţa a trei ştampile pe originalul documentului prezentat, după cum urmează: ştampila aplicată

                    de autoritatea emitentă a actului, conform procedurii stabilite de statul de origine, ştampila misiunii diplomatice a României din statul de origine sau a misiunii diplomatice a statului de origine

                    din România; ştampila Ministerului Afacerilor Externe din România – Direcţia Relaţii Consulare, cu sediul în Aleea Alexandru nr. 24, sector 1.

          - dovada cetăţeniei române (B.I./C.I., paşaport românesc CRDS, certificate de dobândire a cetăţeniei române emis de Ministerul Justiţiei – Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie sau de

               reprezentanţa diplomatică a României din străinătate, adeverinţă de cetăţenie eliberată de Direcţia Generală de Paşapoarte);

          - fotocopii ale certificatelor de naştere şi de căsătorie, ale actului de identitate sau paşaportului, după caz;

          - declaraţii notariale, din partea ambilor soţi, dacă sunt cetăţeni români, sau numai a soţului cetăţean roman, cu privire la numele purtat după căsătorie, în situaţia în care în certificatul de căsătorie

               procurat din străinătate nu se face referire la numele soţilor după căsătorie;

          - declaraţie din partea părintelui care solicită transcrierea certificatului de naştere al copilului minor cu privire la domiciliul acestuia, în cazul în care părinţii acestuia au domicilii diferite (în ipoteza în

               care cererea de transcriere se depune prin împuternicit cu procură special, această declaraţie va fi autentificată);

          - declaraţia titularului actului ori a reprezentantului legal că nu mai există un alt act transcris/înscris sau reconstituit (în ipoteza în care cererea de transcriere se depune prin împuternicit cu procură

               specială, această declaraţie va fi autentificată).

 

     În situaţia în care copilul în vârstă de până la 14 ani nu este înscris în certificatul constatator de dobândire a cetăţeniei române al părintelui, celălalt părinte, cetăţean străin, trebuie să-şi dea acordul cu privire la dobândirea cetăţeniei române a copilului minor. În cazul în care copilul are peste 14 ani şi nu figurează înscris în dovada de cetăţenie a părintelui este necesar să se prezinte consimţământul notarial al acestuia cu privire la dobândirea cetăţeniei române.

 

     Atenţie! Cererea de transcriere a unui certificat de naştere privind pe o persoană căsătorită va trebui să cuprindă şi fotocopia certificatului de căsătorie. Cererea de transcriere a unui certificat de căsătorie va trebui să cuprindă fotocopii ale certificatelor de naştere ale soţilor, precum şi fotocopii ale actelor de identitate ale acestora (paşaport şi buletin, în cazul cetăţenilor din Republica Moldova).

     Cererea de transcriere a certificatului de naştere al copilului minor va trebui să cuprindă fotocopii ale actelor de identitate ale ambilor părinţi, certificatul de căsătorie în fotocopie, precum şi certificatele de naştere ale părinţilor.

 

     În situaţia în care, la depunerea cererii de transcriere, se constată că au intervenit modificări la numele şi/sau prenumele titularului actului, faţă de documentele ce însoţesc cererea de transcriere, se solicită documente necesare clarificării neconcordanţelor.

 

     În situaţia în care se stabileşte că în certificatul eliberat de autorităţile străine au fost înscrise date care nu concordă cu cele înscrise în registrele de stare civilă române, transcrierea se va face după îndreptarea erorilor de către autorităţile străine emitente.

 

     Atenţie! Cetăţenii români aflaţi în străinătate pot solicita înscrierea actelor de stare civilă la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României, cu aprobarea şefilor misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare.

 

 

 

Înscrierea menţiunilor primite din străinătate cu privire la modificarea statutului civil al persoanei

 

1.Înscrierea căsătorie şi divorţului pe actul de naştere

 

     Căsătoriile încheiate în străinătate şi desfăcute prin divorţ se înscriu numai prin menţiune, pe marginea actului de naştere; cererea, însoţită de certificatul sau extrasul de căsătorie, în original, fotocopie şi traducere legalizată, precum şi sentinţa de divorţ, în original, fotocopie şi traducere legalizată, autentificate conform procedurilor prevăzute la punctul 4, se adresează primarului localităţii care are în păstrare actul de naştere şi se înaintează, spre aprobare, Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

     În cazul în care hotărârea de divorţ nu este recunoscută de plin drept în România (emană de la autorităţi ale statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene), este necesar să se ataşeze şi recunoaşterea hotărârii străine de către tribunalul competent, respectiv tribunalul de pe raza judeţului unde-şi are sau a avut domiciliu persoana în cauză.

 

2. Înscrierea divorţului pe actul de căsătorie

 

     Divorţul intervenit în străinătate se va înscrie pe actul de căsătorie încheiat în România cu avizul D.E.P.A.B.D., în cazul în care hotărârile străine sunt recunoscute, potrivit legii, de plin drept în România (emană de la autorităţi ale statelor membre UE sau ale statelor cu care România are încheiate tratate/acorduri/convenţii de asistenţă juridică). Cererea va cuprinde actul original, fotocopie şi traducerea legalizată a acestuia cu respectarea cerinţelor prevăzute la punctual 4, precum şi orice alte documente necesare înscrierii menţiunii.

 

     Daca divorţul a intervenit într-un stat terţ, înscrierea acestuia pe actul de căsătorie românesc se va face fără avizul D.E.P.A.B.D., iar cererea va cuprinde hotărârea străină şi traducerea acesteia, hotărârea prin care s-au recunoscut, pe teritoriul României, efectele hotărârii străine, definitivă, în original, precum şi orice alte documente necesare inscrierii menţiunii.

 

     În situaţia în care din sentinţa de divorţ nu reiese numele pe care soţii îl vor purta după divorţ, se vor prezenta declaraţii pe propria răspundere din partea acestora, sau numai a soţului care solicită înscrierea menţiunii de divort, după caz, din care să rezulte numele după divorţ.

 

3. Înscrierea schimbării numelui intervenită în străinătate

 

Cererea se adresează primarului localităţii care are în păstrare actul de naştere sau, după caz, actul de căsătorie şi se face cu aprobarea D.E.P.A.B.D., la solicitarea titularului actului, făcută personal sau prin împuternicit cu procură specială, ori împuternicire avocaţială.

 

 

Acte necesare:

- documentul (certificatul) de schimbare a numelui, în original, fotocopie şi traducere legalizată, autentificate conform procedurilor prevăzute la punctul 4;

- actul de identitate al solicitantului în original şi fotocopie;

- certificatele de stare civilă care sunt afectate de schimbarea numelui;

 

În situaţia în care schimbarea numelui s-a făcut în străinătate printr-o hotărâre judecătorească, care nu este recunoscută de plin drept în România, este necesar ca efectele acesteia să fie recunoscute pe teritoriul României de către tribunalul competent a soluţiona cererea de recunoaştere.

 

Atenţie! Împuternicirea avocaţială este valabilă doar pentru înscrierea menţiunii corespunzătoare pe actul de stare civilă; în vederea emiterii noului certificat, urmare modificării intervenite în statutul civil, este necesar să se prezinte o procură specială.

 

4. Documentele administrative emise de autoritățile străine, prezentate pentru înregistrarea în registrele de stare civilă române, precum și traducerile acestora, care sunt făcute la un notar public din străinătate, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

 

     a) Documentele eliberate de institutii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 05.10.1961 se apostilează;

     b) Documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;

     c) Documentele care nu se regăsesc în una din situaţiile prevăzute anterior, se supralegalizează, în conformitate cu prevederile art. 72 alin. 6 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a

     dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin H.G. nr. 64/02.03.2011, coroborate cu prevederile art. 1093 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi

     completările ulterioare. Procedura supralegalizării documentului presupune existenţa a trei ştampile pe originalul documentului prezentat, după cum urmează: ştampila aplicată de autoritatea emitentă

     a actului, conform procedurii stabilite de statul de origine, ştampila misiunii diplomatice a României din statul de origine sau a misiunii diplomatice a statului de origine din România; ştampila

     Ministerului Afacerilor Externe din România – Direcţia Relaţii Consulare, cu sediul în Aleea Alexandru nr. 24, sector 1..